Multumesc
20/09/2009
Multumesc celor pe care i-am iubit, celor pe care ii iubesc , celor care nu mai sunt…
prima persoana careia ii Multumesc este mama, cea care daca nu si-ar fi dorit un copil, eu nu as fi existat, cea care m-a nascut, cea careia nu trebuie sa ii spun ca imi e bine sau rau pentru ca simte fiecare sentiment al meu.
ii Multumesc tatei pentru ca fara povestile lui, copilaria mea nu ar fi fost asa de fascinanta.
le Multumesc celor care ma fac sa zambesc atunci cand imi vine sa plang…
Multumesc persoanei cu care am facut cele mai multe tampenii din viata mea si pe care o cunosc de peste 16 ani.
Multumesc Omului care nu face promisiuni,dar care face mai multe decat cei care le fac si care are un zambet fermecator(ceva deosebit, deosebit).
Multumesc unei studente la literatura comparata, care imi poarta hainele prin camera de hotel si care apoi isi face poze cu cearceafu.
le Multumesc celor care la expeditor scriu “noi doi” si care chiar daca sunt departe sunt in sufletul meu pretutindeni(still distance makes the difference).
le Multumesc celor care m-au luat in brate atunci cand simteam ca nu mai am nimic de pierdut, celor care ma trzec din cand in cand la realitate.
va Multumesc voua tuturor pentru ca imi faceti viata mai speciala.
unele lucruri se simt si se simt atat de puternic incat iti auzi sentimentele cantand, iar pianul, pianul se lasa purtat de sentimente.
sufletul, batran pian purtat de sentimente.
Deci..ai trecut pe silent blogul….e interesant modul in care scrii,tine-o tot asa m-ai prins de cititor:P
Si eu iti multumesc.
…ce pot spune…nu credeam ca te vei apuca tu de scris la modul asta(serios)dar trebuie sa recunosc ca m-ai surprins(placut), asa cum faci de multe ori si-ti iese mai mult decat bine de fiecare data.Chiar daca acum pot spune ca am “miii de idei”(asta asa, de indiciu), totusi am simtit ca trebuie sa scriu ceva aici, sa fiu si eu printre primii, sa-ti fiu alaturi la inceput.
Nu am nici pe departe talentul unora(Ana) dar asta este ceea ce simt….scriu fara sa ma gandesc…pentru ca as risca sa aduc un iz de dulcegareala la ceea ce scriu…dar nu, pur si simplu ,nu-ti scriu, nu eu…ci inima si ea nu scrie, transmite…asta am vrut si eu sa fac aici;)